top of page
Search

Analiza schimbării din domeniul ales - Simona Nistor

  • Writer: Bianca Rosu
    Bianca Rosu
  • Apr 11, 2022
  • 7 min read

Updated: May 24, 2022


Turismul Uniunii Europene și al României – evoluție


Evoluția turismului este puternic influențată de dinamica civilizației contemporane. Reprezintă astfel o piesă importantă a vieții economice. Sectorul turismului internațional este descris printr-o profundă diversificare a cererii și ofertei, constituind astfel o punte între popoare, culturi și sisteme economice.


Aderarea României la UE a adus cu sine liberalizarea vizelor, având ca efect o creștere a industriei turismului. Agențiile au putut astfel să își dezvolte orizonturile, oferind turiștilor mai multe destinații.


În Strategia de Dezvoltare Turistică a României, publicată în anul 2018, pentru 2019-2030, se regăsește informația conform căreia în perioada 2015-2018, România a înregistrat o creștere de 44% a sosirilor internaționale (ajungând la un nr. de 2.7 milioane). Tara noastră deține un mix bogat de obiective turistice, astfel au fost luate în calcul trei aspecte importante de dezvoltat:


  1. Îmbunatățirea serviciilor destinate turiștilor (aici intrând infrastructura, transporturile, cazările)

  2. O eficientizare a comunicării dintre agențiile private și cele de stat (în vederea dezvoltării antreprenorilor mici, reducând astfel deficitul de capital uman)

  3. O implementare mai eficientă a marketingului, în vederea promovării destinațiilor pe care România le poate pune la dispoziție.

Din cauza crizei financiare din 2008, România s-a confruntat cu o puternică recesiune. Însă, în 2017, PIB-ul s-a reluat, atingând aproape cea mai mare valoare din toate timpurile, înregistrând o creștere de 7%. Sectorul turismului în România, a reprezentat 2.4% din PIB în anul 2015.


Cu toate acestea însă, conform statisticilor din anul 2016, la capitolul investiții în domeniul turismului, România ocupă locul 14, iar în ceea ce privește valoarea producției, ne clasăm pe locul 18.


Conform Strategiei de dezvoltare din anul 2018, Bucureștiul genera cele mai mari venituri din întreg sectorul turismului privat, însă deținea și cea mai scăzută rată de profitabilitate. Constanța era cea de a două mare piață a ospitalității, cu cea mai mare rată de profitabilitate, fiind și cel de-al doilea mare angajator din această industrie. Urmată de Cluj Napoca, pe locul 3, că venituri și profitabilitate.


În anul 2017, România ocupa locul 68 într-un top de 136 de țări în sectorul turismului.



Cele mai competitive țări din punct de vedere turistic sunt: Spania, Franța, Germania, Japonia, SUA, Marea Britanie, Australia, Italia, Canada și Elveția, potrivit raportului realizat de Forumul Economic Mondial în anul 2019.


Competitivitatea unei țări se măsoară țînând cont de mai multe dimensiuni, printre care și infrastructură. La acest capitol, Spania a obținut cel mai mare scor, după ce, în ultimii ani a investit zeci de milioane de euro în construirea și modernizarea autostrăzilor și aeroporturilor, capitol la care, România nu excelează. „Fără acces rapid spre zonele turistice se pierde mult din atractivitatea acestora”, (șefa Eximtur).

Raportul Forumului Economic Mondial arată că în ultimii doi ani turismul a continuat să se dezvolte și se așteaptă ca, “la nivel global, contribuția acestei industrii la PIB (în prezent reprezintă 10%) să crească cu peste 50% în următorul deceniu. Pe de altă parte, studiul dezvăluie un aspect interesant: față de 2017 au scăzut cu 1,4% investițiile în infrastructură (drumuri, porturi, aeroporturi, unități de cazare).” 63% din numărul de sosiri internaționale în RO au fost pe cale terestră, și doar 2% pe cale ferată sau cai navigabile. Totodată, cursele aviatice directe, de care țara noastră duce lipsa, au influențat negativ intrările.

Turiștii europeni ce au trecut granițele României reprezintă doar 20% din totalul turiștilor ce au trecut vămile României, însă din acestea, aproape jumătate sunt intrări generate de tranzit, ori vizite la prieteni și familie, nu turistice. Un mare accent îl are însă caracterul sezonier. Prezența turiștilor internaționali în RO a înregistrat ușoare crești din 2010 până în 2017, în 2017 45% din totalul turiștilor fiind înregistrați în lunile de vara. Acest lucru a dus de altfel la o creștere a capacității de cazare în România de 21% din 2007 până în 2017.


Un exemplu în acest sens este județul Constanța, care conform unui studio publicat de Institutul Național de Statistică, în 2014 s-a înregistrat o scădere de 32% a numărului de unități de cazare față de 2010. Însă, în anul 2012, numărul unităților de cazare a început să crească cu valori procentuale cuprinse între 1 și 8.7%.


Turismul în contextul pandemic

Restricțiile de călătorie au decimat acest sector, fiind unul dintre sectoarele cu o contribuție considerabilă în economia lumii. Potrivit ONU, în perioada ianuarie-iunie 2020, turismul a înregistrat pierderi de 388 de miliarde euro, pierderi de 5 ori mai mari decât în timpul crizei economice din 2009.


Conform Institutului Național de Statistică, începutul pandemiei și a crizei în sectorul turismului a luat naștere în luna aprilie 2020, când turismul a înregistrat pierderi colosale. Comparativ cu aceeași luna a anului anterior, sosirile în structurile de primire turistică au scăzut cu 98.1%, iar înnoptările cu 97.4%. Totodată, comparativ cu aprilie 2019, în 2020, la punctele de frontieră, sosirile străinilor au scăzut cu 83.3%, iar plecările românilor, cu 91.8%.


În România, ponderea hotelurilor a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2020, în timp ce ponderea rezervărilor non-hoteliere a crescut de la 20% la 24%.

Având în vedere restricțiile impuse la nivel global, majoritatea țărilor au introdus în anul 2020 restricții de intrare în țară ori chiar au interzis accesul străinilor. În acest fel, apetitul românilor pentru propria țară a crescut considerabil. În luna iulie, a existat un episod de relaxare a restricțiilor, iar acest lucru este evident și în cifre. Astfel că, în luna august au fost înregistrate scăderi de doar 30.4% vs aceeași luna anului precedent.


În data de 27 decembrie 2020, campania de vaccinare începe în România, cu o prima tranșă simbolică de 10.000 de doze. Treptat, România a crescut numărul de doze administrate populației, astfel că, în luna iunie 2021 vs iunie 2020, turismul a avut o creștere a sosirilor de 141%, iar înnoptările cu 161%. Totodată, numărul vizitatorilor străini au crescut cu 64,5%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 73,0%.


Toate aceste fluctuații în perioada pandemică nu au influențat doar contextul economic, ci a lovit dur și piață muncii. Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR) și membru în Consiliul Director al Alianței pentru Turism (APT), a declarat într-un interviu pentru AGERPRES că s-au pierdut 60.000 de oameni din turism, angajați ce s-au orientat către domenii de activitate ce ofereau o mai mare siguranță


Am pierdut foarte mulți angajați care și-au pierdut încrederea în sectorul nostru, datorită acestor fluctuații: deschidem, închidem, avem piață, nu avem piață. – spune Călin Ile.


Acesta a declarat totuși că anul 2019 a fost suficient de bun pentru turism astfel încât, marea majoritate a afacerilor au avut rezervele necesare pentru a-și păstra angajații. Avantajele fiscale reprezintă astfel un factor motivant pentru atragerea forței de muncă. O altă soluție pe care acesta o oferea constă în reglementarea bacșișului. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) anunță în 7 aprilie că rată șomajului în hoteluri și restaurante a ajuns la 60% și riscă să urce până la 90%, având în vedere condițiile de la acel moment.


Reprezentanții agențiilor de turism considerau că șomajul tehnic și susținerea de 41,5% din salariu au fost măsuri bune pentru multe domenii de afaceri, însă "de neconceput” pentru agențiile de turism care, au fost mai ocupate gestionând anulările, modificările ori temerile clienților.


Pandemia a facilitat digitalizarea operatorilor de turism. Având în vedere că aproape toate procesele se întâmplă acum în online, furnizorii de cazare, dar și clienții au investit în platformele, aplicațiile și abilitățile lor digitale. Un exemplu în acest sens este Szallas Group ce gestionează platforme digitale de călătorii din Ungaria, Republica Cehă, România și Polonia. Cu cele 12 produse de călătorie online, peste 80.000 de parteneri de cazare la care se pot face rezervări, cifra de afaceri a grupului Szallas a depășit 150 de milioane de euro în 2021.


Odată cu relaxarea măsurilor, cei mai mulți hotelieri, s-au pregătit cu oferte last minute pe care le-au promovat în mediul online, pe rețelele sociale și pe platformele personale. Potrivit unei de platforme de rezervări online, și anume booking, în mai puțin de o luna (mai-iunie) numărul de proprietăți listate cu posibilitatea de rezervare fără reținerea unui avans în prealabil se triplase.


Analiză schimbării forței de muncă în sectorul turistic

Lucian Boronea, CEO Accent Travel & Events a fost unul din marii susținători a predictibilității fiscal pe termen lung. Accent Travel & Events, cu o prezența de 21 de ani pe piață internă, are două componente principale de business, prima de business travel management și cea de-a două, divizia de evenimente – MICE (conferințe și evenimente), acolo unde sunt estimate cele mai mari pierderi. La sfârșitul anului 2019, compania estima pentru 2020 vânzări de 150 de milioane de lei. Însă, bugetul revizuit la finalul lunii mai a scăzut la 69 de milioane de lei. Astfel, Accent Travel & Events a înregistrat în 2020 scădere a valorii vânzărilor cu circa 54% față de 2019.

În data de 13 mai 2020, Comisia Europeană a publicat o serie de măsuri care urmau a fi luate cu scopul de a reabilita acest sector. În acest fel, că factori externi au fost luate în calcul 2 măsuri importante

  • Finanțare din partea UE de până la 8 miliarde de euro pentru întreprinderile mici afectate de criză,

  • Informarea și promovarea continuă a cetățenilor cu privire la ofertele turistice locale că destinații turistice sigure


Cu toate acestea, pandemia a facilitate dintr-un anume punct de vedere turismul. Și anume, mare parte din companii au trecut în mediu online. Conținutul turistic promovat prin intermediul social media nu a necesitat un efort financiar ridicat pentru companii, o soluție mult mai ieftină decât activitatea de marketing tradițional. “23% dintre companii au avut costuri sub 1000 euro. Cel mai ridicat procent, 30% dintre companii, au alocat 1000-3000 euro campaniilor efectuate în mediul online” susține un studio publicat în Revista de cercetare științifică a studenților economiști.

Un alt studiu realizat de deținătorii platformei www.turist20.ro în anul 2016 susținea că:

  • 27% dintre agențiile de turism efectuează rezervări online;

  • Până la 70% dintre rezervările făcute la agențiile cu o platformă online se efectuează cu ajutorul acesteia;

  • 37% dintre companiile de turism au angajat un specialist pentru administrarea conturilor de social media;

  • 90% dintre agențiile de turism intenționează să investească și să își dezvolte perspectivele de promovare online;

  • 45% dintre agenții de turism consideră mediul online important şi 35% foarte important

Lucru ce denotă astfel o schimbare majoră în structura pieței muncii și o înclinație tot mai mare către mediul online, având că avantaj eficientizarea de costuri.


Surse:









 
 
 

Comments


bottom of page