Teorii ale învățării continue - Bianca Tunsu

În mod surprinzător, o definiție clară a învățării s-a dovedit a fi evazivă de-a lungul anilor. Teoreticienii din domeniul organizațional studiază învățarea de multă vreme; citatele care însoțesc acest articol sugerează că există încă un dezacord considerabil. Cei mai mulți cercetători consideră învățarea organizațională ca fiind un proces care se desfășoară în timp și o leagă de dobândirea de cunoștințe și de îmbunătățirea performanțelor.

„Unii, de exemplu, cred că pentru învățare este necesară o schimbare de comportament; alții insistă că sunt suficiente noi moduri de gândire. Unii citează procesarea informațiilor ca fiind mecanismul prin care are loc învățarea; alții propun idei comune, rutine organizaționale.Cu alte cuvinte, o organizație care învață este o organizație abilitată să creeze, să dobândească și să transfere cunoștințe și să își modifice comportamentul pentru a reflecta noile cunoștințe și perspective.”[1]

Organizațiile care învață se pricep la cinci activități principale:

· Rezolvarea sistematică a problemelor;

· Experimentarea de noi abordări;

· Învățarea din propria experiență

· Învățarea din experiențele și cele mai bune practici ale altora și transferul rapid și eficient de cunoștințe în întreaga organizație;

Fiecare dintre acestea este însoțită de o mentalitate, un set de instrumente și un model de comportament distinctiv. Multe companii practică aceste activități într-o anumită măsură, însă puține au succes în mod constant, deoarece se bazează în mare parte pe întâmplări și exemple izolate.

Tocmai de aceea, considerăm că aceste practici sunt utile pentru companiile pe care echipa noastră le analizează. Fie că este vorba despre companii care reprezintă un tip de turism deja cunoscut la nivel de societate (Accent Travel & Events, Basilica Travel sau Eximtur), cât și companiile care reprezintă noi direcții turistice (Baleno Medica, Eventour Sport și România Turistică).

„Prin crearea unor sisteme și procese care să sprijine aceste activități și să le integreze în structura operațiunilor zilnice, companiile își pot gestiona mai eficient învățarea. Acestea fiind relatate, vom prezenta cateva soluții a unor probleme care apar în learning organization, acestea fiind următoarele:

a) Bazarea pe metoda științifică, mai degrabă decât pe presupuneri, pentru diagnosticarea problemelor (ceea ce Deming numește ciclul "Planifică, Fă, Verifică, Acționează", iar alții numesc tehnici de "generare de ipoteze și testare a ipotezelor").

b) Insistarea pe date, mai degrabă decât pe ipoteze, ca bază pentru luarea deciziilor (ceea ce practicienii în domeniul calității numesc "managementul bazat pe fapte").

c) Utilizarea unor instrumente statistice simple (histograme, diagrame, corelații, diagrame cauză-efect) pentru a organiza datele și a trage concluzii.”[2]

Acestea fiind relatate, putem să observăm faptul că, teoria învățării organizaționale subliniază importanța dezvoltării unei culturi de învățare în cadrul unei organizații. Conform acestei teorii, organizațiile ar trebui să dezvolte o cultură care să premieze schimbul de cunoștințe, să existe un timp alocat pentru a învăța lecțiile pe care le poate preda un eșec, să își încurajeze angajații de la toate nivelurile să își continue educația în mod regulat.

ECHILIBRUL DINTRE VIAȚA PROFESIONALĂ ȘI CEA PERSONALĂ

Echilibrul dintre viața profesională și cea personală poate fi o provocare, dar este esențială. De cele mai multe ori, munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria bunăstare.Crearea unui echilibru armonios între viața profesională și viața privată sau integrarea vieții profesionale este esențială, totuși, pentru a ne îmbunătăți nu numai bunăstarea fizică, emoțională și mentală, ci este și importantă pentru cariera noastră.

Ce este echilibrul dintre viața profesională și viața privată și de ce este important? „Echilibrul dintre viața profesională și viața privată este starea de echilibru în care o persoană acordă prioritate în mod egal cerințelor carierei și cerințelor vieții personale. Unele dintre motivele comune care duc la un echilibru slab între viața profesională și viața privată includ: responsabilități multe la locul de muncă, multe task-uri de realizat într-un timp scurt, statul peste program, responsabilități viața de zi cu zi.”[3]

„Un bun echilibru între viața profesională și viața privată, a spus Chris Chancey, expert în carieră și CEO al Amplio Recruiting, are numeroase efecte pozitive, inclusiv mai puțin stres, un risc mai scăzut de epuizare și un sentiment mai mare de bunăstare. Acest lucru nu aduce beneficii doar angajaților, ci și angajatorilor.”[4]

Angajatorii care își iau angajamentul să ofere un mediu care sprijină echilibrul între viața profesională și cea privată a angajaților lor pot economisi costuri, pot înregistra mai puține cazuri de absenteism și se pot bucura de o forță de muncă mai loială și mai productivă, a declarat Chancey. Angajatorii care oferă opțiuni precum telemuncă sau programe de lucru flexibile pot ajuta angajații să aibă un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.

Crearea unui echilibru între viața profesională și cea privată este un proces continuu, pe măsură ce familia, interesele și viața profesională se schimbă. Este necesar să ne examinăm periodic prioritățile și ar fi ideal să facem schimbări, dacă este necesar să ne asigurăm că ne menținem pe drumul cel bun.

„Echilibru, un termen care se asociază cu aproape tot ceea ce facem cu bună știință sau fără să știm. Cultura de lucru din zilele noastre se învârte în mare măsură în jurul conceptului de echilibru. Aici, echilibrul despre care voi vorbi este cel dintre muncă și viață. Vremurile sunt agitate, oamenii sunt mai implicați, iar realizarea unui echilibru perfect între muncă și viață pare un vis îndepărtat. A avea un echilibru între viața profesională și cea privată nu înseamnă doar a veni și a te întoarce de la serviciu la timp. Dintr-o perspectivă mai largă, este vorba despre prioritizarea lucrurilor în funcție de importanța lor. Prioritizarea lucrurilor ne ajută să economisim atât timp, cât și energie.”[5]

In concluzie, permițându-le să stabilească un echilibru perfect între viața profesională și cea personală,vorbind despre impactul său, echilibrul dintre viața profesională și cea privată este imperativ pentru angajați, dar afectează și organizația. Angajații care pot acorda o importanță egală bunăstării lor sunt, fără îndoială, mai fericiți și mai mulțumiți. Iar acest lucru se reflectă în performanța și comportamentul lor la locul de muncă.

[1] David.A. Garvin, Building a Learning Organization, 1993, https://hbr.org/1993/07/building-a-learning-organization, accesat la data de 5.05.2022. [2] Organizational Learning, 2019, https://www.valamis.com/hub/organizational-learning#:~:text=to%20this%20approach.-,What%20is%20organizational%20learning%20theory%3F,while%20finding%20and%20solving%20problems, accesat la data de 09.05.2022. [3] 10 Helpful Tips to Achieve Work Life Balance, 2020, https://creately.com/blog/experience/achieve-work-life-balance/, accesat la data de 09.05.2022. [4] Work Life Balance Meaning, Importance, Steps & Example, 2021, https://www.mbaskool.com/business-concepts/human-resources-hr-terms/7045-work-life-balance.html, accesat la data de 10.05.2022. [5] Ibidem.