Learning organization în domeniul turismului - Bianca Tunsu

Ce reprezintă învățarea organizațională?

Învățarea organizațională este recunoscută ca fiind un instrument strategic utilizat de întreprinderile turistice pentru succesul pe termen lung pe piață. Este un proces în domeniul cunoașterii despre o întreprindere, care are un mare potențial de a schimba comportamentul și de a îmbunătăți capacitățile angajaților prin dezvoltarea de noi cunoștințe (Huber, 1991). Învățarea organizațională poate să fie definită ca fiind o modalitate eficientă de a învăța și de a se adapta.

Organizațiile din domeniul turismului și ospitalității au fost întotdeauna expuse la perturbări, stres și crize, ceea ce face ca gestionarea acestor adversități să fie o abilitate necesară. Turbulențele prelungite și complexe cu care se confruntă adesea industria, cauzate de epidemii și pandemii, de schimbările climatice și fenomenele extreme de mediu sau de instabilitatea politică și prăbușirile economice, ridică întrebări: Învață aceste organizații din crizele pe care le trăiesc? Dacă da, cum învață și ce fac cu această învățare?

Învățarea organizațională, inovarea și crearea de valoare pentru turiști reprezintă principalele aspecte ale unei cercetări turistice de succes. Din acest punct de vedere, scopul acestui studiu este de a examina relația dintre variabilele incluse în cercetare: învățarea organizațională, inovarea și crearea de valoare pentru turiști.

Modelul conceptual testat a fost corectat pe baza recomandărilor pentru o posibilă revizuire a cazului de față. Rezultatele analizei au indicat un impact semnificativ al învățării organizaționale asupra inovării și asupra creării de valoare pentru turiști. Astfel încât, unul dintre aceste impacte este reprezentat de către inovație. Aceasta are o influență semnificativă asupra creării de valoare pentru turiști, întrucât rezultatele au indicat că inovarea a stabilit relația dintre cele doua variabile. Aceste indicative desemnează importanța învățării organizaționale și a inovării pentru a îmbunătăți crearea de valoare pentru turiști.

Termenul de învățarea organizațională capătă o importanță tot mai mare în industria turismului, iar literatura de specialitate pe această temă este diversă. Un exemplu în acest sens il constituie, Argyris și Schon (1996) aceștia au definit învățarea organizațională ca fiind o viziune împărtășită, responsabilitatea angajaților față de învățare. De asemenea, ei definesc învățarea organizațională ca fiind un proces în care angajații detectează foarte abil erorile, pe care apoi le corectează prin așa-numita reorganizare organizațională.

Trebuie remarcat faptul că există o lipsă de literatură axată pe impactul învățării organizaționale asupra inovației și creativității cu privire la domeniul turismului. În condițiile moderne, creativitatea și inovarea sunt competențe organizaționale esențiale în noua lume a economiei cunoașterii și, în general, foarte importante pentru dezvoltarea industriei turismului.

Principii aplicate ale organizațiilor turistice

Organizațiile turistice se bazează pe competența tradițională în materie de preț iar avantajul diferențial este din ce în ce mai dificil să supraviețuiască și să aibă succes. Managementul calității depline, îmbunătățirea continuă și avansarea treptată a inovațiilor în industria turismului au devenit condiția de bază pentru admiterea unei organizații de a intra pe piața competitivă a turismului.

Învățarea organizațională va trebui să își extindă funcția pentru a se concentra pe avansarea inovației, pentru a permite organizației să concureze pentru poziția de lider pe piața turismului.

În raport cu mediul de schimbare și a imprevizibilității domeniului turistic, precum și a nevoilor care sunt în permanență schimbare ale consumatorilor, este necesară o abordare clară pentru ca domeniul turistic să își mențină avantajul competitiv și supraviețuirea pe piață. De exemplu, în acest caz, ar ajuta foarte mult un tip de învățare constantă. Un principiu pentru a spori competitivitatea internațională, o agenție turistică trebuie să absoarbă, să transfere și chiar să creeze noi cunoștințe pentru o inovare eficientă.

În plus, abordarea erei economiei bazate pe cunoaștere relevă faptul că cunoștințele nu reprezintă doar un avantaj al întreprinderilor aflate sub noua era economică, ci simpla sursă a avantajului. Aceasta este în prezent epoca în care industria serviciilor este cea mai bună, iar industria serviciilor turistice este o industrie cu obiective multiple și funcții complexe care prezintă contribuții la veniturile în valută ale turismului pentru guvern.

Există totuși o relație destul de strânsă între întreprinderile hoteliere turistice și domeniul turismului, întrucât întreprinderile hoteliere sunt pilonul de putere central pentru dezvoltarea afacerii de turism, precum și potențialul industriei serviciilor datorită cheltuielilor consumatorilor cu privire la hoteluri.

Desigur, satisfacția față de nevoile clienților devine factorul cheie de succes în marketingul turistic. Așadar, pentru ca am adus în prim-plan întreprinderile hoteliere turistice, ar trebui ca acestea să înțeleagă motivația, comportamentele și răspunsurile clienților actuali și potențiali prin acumularea de informații de piață, să înțeleagă produsele concurenților, strategiile concurenților, să evalueze resursele organizației și să răspundă și să satisfacă nevoile clienților cu scopul de a anticipa nevoile și așteptările clienților reali și potențiali.

Conform cursului, abordarea pe care o propunem pentru îmbunătățirea domeniului poate avea un spectru destul de larg. De exemplu, Kurt Lewin( apaud Analoui, p.266) consideră că schimbarea este un proces în trei pași: deblocarea ( dezghețarea) atitudinilor curente, deplasarea atitudinilor la un nou nivel, re-înghețarea atitudinilor la noul nivel. În mod practic, schimbarea trebuie sa fie una de tip organic.

Planul de acțiune trebuie să fie unul clar și complex pentru fiecare etapă de schimbare. Este absolut necesar să existe o planificare specifică și detaliată, este de asemenea important ca persoanele responsabile cu implementarea unui anumit segment al procesului să fie convinse (persuadate) că schimbarea este concordantă cu valorile lor. În aceeași notă descriptivă, schimbarea structurii și a sistemului poate afecta chestiuni ca măsurarea performanței sau/ și sistemul de recompense și sancțiuni. În cazul acesta, ar fi ideal ca în unele situații să existe anumite schimbări cu privire la structura companiei, la obiectivele de activitate sau modificarea structurii ierarhice.

Factorii care influențează organizația care învață:

· gândirea sistemică – elaborarea unui cadru de lucru conceptual conform căruia organizaţiile sunt alcătuite din diverse activităţi şi grupări interdependente care alcătuiesc împreună mai mult decât suma părţilor; acest principiu reprezintă o concepţie organică şi intuitivă asupra organizaţiilor;

· măiestria personală – capacitatea de a produce rezultate în mod consecvent şi competent, ceea ce presupune un grad ridicat de angajament în direcţia asimilării de noi cunoştinţe;

· modelele mintale – pentru organizaţia care învaţă este foarte important ca oamenii să devină conştienţi de premisele şi prejudecăţile cu care se operează, astfel încât să poată analiza în orice moment dacă acestea continuă să fie relevante şi pertinente;

· perspectiva comună – se referă la instituirea unui cadru de lucru şi a unui set de procese care să permită apariţia unei perspective şi a unui scop comun în jurul căruia toţi oamenii, indiferent de rangul ierarhic, îşi pot găsi un sens al destinului personal;

· învăţarea în echipă – presupune intrarea în dialog cu colegii şi angajarea unui veritabil proces de „raţionament colectiv”.

Echilibrul privind viața profesională/ personală

În domeniul turismului, nu există o formulă magică sau o rețetă bătută în cuie care ne-ar putea spune ce să facem și cum să facem pentru un echilibru la care mulți dintre noi visăm. De ce nu există un echilibru între viața profesională/ personală? Raspunsul este ușor intuitiv, lipsa flexibilității este un factor care periclitează unele aspecte profesionale.

Cum procedăm și de ce este important să avem un work-life balance?

În domeniul turismului, atunci când ne creăm programul de serviciu, ar fi ideal să ne gândim la una dintre cele mai bune modalități de a reuși să atingem echilibrul la locul de muncă și viața personală. De cele mai multe ori, când ne gândim la acel echilibru, ne imaginăm că sunt divizate în mod egal ca fiind două variabile. Așa cum am menționat anterior, este vorba doar despre FLEXIBILITATE. Astfel încât să facem lucrurile ce țin de profesie, având timp și energie pentru a ne bucura de viața personală.

Există câteva moduri prin care putem să ne creăm un work-life balance mai optim:

· Trebuie să acceptăm faptul că nu există un echilibru perfect între viața profesională/personală.

· Este eficient să ne stabilim limitele și orele de lucru.

· Ar fi ideal să ne determinăm obiectivele și să ne concretizăm prioritățile.( acestea fiind respectate) După ce ne facem o planificare de priorități sau activități pe care trebuie să le facem într-o săptămână sau zi, e important să le structurăm în așa fel încât timpul să fie în favorul nostru dar nu împotriva noastră. Contează mult atunci când știm cum să ne gestionăm timpul eficient pentru a ne atinge obiectivele și pentru a ne realiza prioritățile.

· Nu trebuie să avem rețineri în momentul în care vrem să ne deconectăm o perioadă de la cele necesare pentru job.

· Să reușim să ne luăm câteva zile libere ( concediu, vacanța) deoarece ne ajută sa ne încărcăm bateriile.

În concluzie, este important să înțelegem că sănătatea mentală a angajaţilor este influenţată şi influenţează performanţa în muncă. Dacă până nu demult, o analiză a performanţei în muncă punea accent redus pe aspecte privind starea emoţională a angajaţilor sau impactul stresului din viaţa privată asupra performanţei în muncă, datele recente ne oferă o altă perspectivă asupra problemei.